Conceptul de Inteligență Artificială Generală (AGI- Artificial General Intelligence) a fost de mult timp un element de bază în literatura science-fiction, în care este adesea portretizată ca o inteligență artificială (AI) superinteligentă capabilă să depășească semnificativ capacitățile umane. Cu toate că AGI rămâne o idee futuristă, dezvoltările recente din domeniul IA generativă au stârnit discuții despre cât de aproape am putea fi de realizarea ei.

AGI este fundamental diferită de sistemele de IA specializate de astăzi, care excelență în sarcini specifice, dar lipsesc de inteligență generală. IA specializată, cum ar fi programele de șah sau algoritmii de recomandare, poate performa excepțional în domeniile lor, dar nu pot să se adapteze la sarcini noi în afara domeniului lor de competență. AGI, pe de altă parte, este văzută ca o formă mai versatilă de inteligență, capabilă să abordeze o gamă largă de provocări intelectuale și să se adapteze la diverse domenii.

Definirea AGI nu este simplă, și diferiți experți oferă descrieri variate. Carta OpenAI caracterizează AGI ca sisteme care pot depăși performanța umană în munca cu valoare economică, în timp ce alte definiții pun accentul pe capacitatea de a efectua sarcini intelectuale la fel de bine sau mai bine decât oamenii. Cu toate acestea, este crucial să recunoaștem că sistemele de IA actuale sunt departe de a atinge AGI, mai ales când luăm în considerare complexitatea sarcinilor din piața muncii.

Atenția recentă s-a îndreptat către GPT-4, un model de limbaj mare care a demonstrat performanțe impresionante într-un spectru larg de sarcini, cuprinzând matematică, programare, viziune artificială, medicină, drept, psihologie și altele. Unii cercetători văd în GPT-4 un pas promițător către AGI, în timp ce alții rămân sceptici, susținând că evaluarea adevăratului AGI necesită mai mult decât doar performanțe excepționale în sarcini specifice.

Atributele asociate cu AGI includ logică, autonomie, reziliență, integritate, moralitate, emoție, corporalizare și încorporare profundă. În timp ce sistemele de AI, cum ar fi GPT-4, prezintă abilități de raționament logic, prezența atributelor precum moralitatea și emoția rămâne subiect de dezbatere. Sistemele de IA oferă adesea răspunsuri corecte din punct de vedere moral, bazate pe datele de instruire, dar nu dețin adevărata moralitate sau emoții.

Este esențial să recunoaștem că inteligența există pe o scală continuă, iar determinarea apropierii de AGI va necesita o evaluare nuanțată. AGI va fi, fără îndoială, transformatoare, afectând numeroase aspecte ale societății, de la piața muncii la concepte precum inteligența și creativitatea. Prezintă atât oportunități, cât și provocări, deoarece poate fi exploatată în scopuri benefice, dar și abuzată.

AGI reprezintă o formă de inteligență artificială superioară, cu potențialul de a schimba societatea în mod semnificativ. Cu toate acestea, reglementarea și gestionarea corectă a AGI rămân provocări importante în fața progresului în acest domeniu. Deși este esențial să se abordeze posibilele abuzuri, o interdicție absolută asupra AGI ar împiedica beneficiile sale potențiale. În schimb, o abordare echilibrată implică obținerea unei înțelegeri clare a capabilităților și abuzurilor potențiale ale sistemelor AGI specifice odată ce aceste sisteme există și pot fi analizate. Reglementarea ar trebui să fie specifică contextului și să nu se bazeze doar pe capacitățile AGI.

(Adaptare după Brookings.edu „Artificial general intelligence (AGI). How close are we to AI that surpasses human intelligence?” Jeremy Baum and John Villasenor July 18, 2023)